În acest moment din viața mea cred că toate poveștile trăite poartă eticheta a ceea ce am devenit. Da, eu vreau sa mai privesc în urmă și să înțeleg cum am crescut. Să-mi înțeleg rădăcinile, lecțiile predate de părinți, profesori, prieteni din copilărie și apoi să observ cum acestea m-au definit ca adult. Iar cand adultul care am devenit nu-mi place, să știu ca acela e doar un produs al unei societăți, al altor vremuri dar care poate fi remodelat încontinuu. E o muncă de fiecare zi.
Eu iau cu mine tot trecutul. Alegerile nepotrivite, eșecurile, felul în care am facut lucrurile cândva, situațiile care mi-au adus suferințe, oamenii care au facut cum au crezut mai bine pentru ei și nu cum mi-ar fi plăcut mie să facă, iau tot. În urmă voi lăsa doar ceea ce am fost, știind că in fiecare zi sunt ceea ce vreau să devin.
